Publicat la 07.14.09 3:35PM la categoria Revista presei
Pentru cei care nu înţeleg semnificaţia cuvîntului latinesc Deipara notez aici că înseamnă Născătoare de Dumnezeu şi este echivalentul termenului grecesc Theotokos. În limba latină mai există un cuvînt pentru desemnarea Născătoarei de Dumnezeu. Deci, avem de-a face cu o carte religioasă, despre Născătoarea de Dumnezeu, ca multe altele ale lui Dan Bodea, doctor în istorie, lăpuşean născut în Rogoz şi trăitor acum în Bucureşti. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Galaxia Gutenberg din Tg. Lăpuş, de unde şi-a luat zborul în lume. A fost lansată nu în judeţul nostru, ci la Constanţa, Slatina şi la Roma, la Salonul Internaţional de Carte “Bookfest” din Bucureşti, unde a fost primită cu multă luare aminte de cititori şi personalităţi culturale importante din Bucureşti.
Este o carte cu peste 160 de poezii, scrise de Dan Bodea în orele sale de meditaţie la cele sfinte, care completează alte cărţi ale lui Dan Bodea cu tematică creştină, cum sînt cele cîteva volume închinate Crucii. Poezia din cărţile religioase ale lui Dan Bodea denotă stări de trăire pe margine de vers biblic, istorie biblică refăcută cu instrumentele poeziei, incantaţii şi declamaţii asupra Fecioarei Maria şi Pruncului Iisus, cu o singură concluzie de fermitate incontestabilă: iubirea faţă de aproapele şi de tot ce există, dar mai înainte iubirea faţă de cei doi stîlpi născători ai creştinismului: Fecioara Maria şi Pruncul Iisus, Mîntuitorul Lumii. Cărţile lui Dan Bodea, şi, deci şi această carte, inundă de lumină, Lumina Sfîntă a începutului de lume, lumina binefacerii. Fiecare vers este un omagiu adus Fecioarei Maria şi, de aceea, atît cartea, cît şi 9 din poezii, poartă acelaşi titlu: Deipara, iar peste 90% din poezii au în titlu numele Fecioarei Preacurate, direct sau sub formă metaforică, iar una din poezii începe cu îndemnul direct: “Să ne deschidem inima/ Din zorii fiecărei zile,/ Să ne deschidem sufletul Măicuţii Sfinte….” (Să ne deschidem), “Pentru a fi frumuseţe şi grîu înspicat în veşnicie…” (Deipara, pag. 122), pentru că “Templu sfînt, în tine cuvîntul trăieşte,/ Templu sfînt, în Tine Crucea-Treime află aşezămînt…” (Deipara, pag. 66) “Şi lumina a venit la noi/ Şi noaptea şi întunericul
s-au dus…” (Deipara, pag. 26).
Andrei FĂRCAŞ
Sursa: Graiul Maramuresului
* câmpuri obligatorii; emailul nu va fi făcut public.
