[ 0 comentarii ] Publicat la 03.22.10 la categoria Anunţuri, Evenimente, Lansări, Media, Revista presei

[ 0 comentarii ] Publicat la 10.12.09 la categoria Revista presei
Apărută iniţial la Editions du Cerf sub titlul J’entre dans la vie. Derniers entretiens, ultimele convorbiri ale Sfintei Tereza de Lisieux (1873–1897) au fost publicate în româneşte sub titlul surprinzător Dumnezeul meu… te iubesc! Acest titlu reproduce în realitate ultimele cuvinte ale Sfintei Tereza cea mică [1] (Tereza a Pruncului Isus) – „mică“ în raport cu Sfînta Tereza de Ávila (1515–1582), marea mistică şi reformatoare a Carmelului – alese de călugării de la Comunitatea Sfîntul Ioan [2] pentru a sugera împlinirea proiectului de viaţă al tinerei călugăriţe carmelitane, care, în 1895, se oferise ca ofrandă „iubirii milostive a bunului Dumnezeu“.
Leit-motivul cărţii este un vers din poemul Sfîntului Ioan al Crucii „Flacăra vie a iubirii“ (Llama de amor viva): „destramă cortina blîndei întîlniri“ (rompe la tela de este dulce encuentro). În limbajul mistic al Sfîntului Ioan al Crucii, sufletul, aflat într o uniune intimă de iubire cu Dumnezeu, nu mai suportă „vălul“ sau „cortina“ morţii care îl desparte de Preaiubitul său şi exclamă atunci, îndurerat, aceste cuvinte, prin care îşi strigă dorinţa de a muri din iubire.
Convorbirile Sfintei Tereza pe patul de moarte, consemnate de sora ei, Agnès de Jésus, călugăriţă în acelaşi convent carmelitan de la Lisieux, sunt probabil cea mai vie, familiară şi copilărească meditaţie asupra morţii din literatura catolică.
Citeşte continuarea articolului
Autor: Tereza Brînduşa Palade
[ 0 comentarii ] Publicat la 07.28.09 la categoria Revista presei
Volumul Despre conştiinţă, care cuprinde două eseuri de teologie morală scrise de Cardinalul Ratzinger (Papa Benedict al XVI-lea) ca prefect al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, propune, în pofida dimensiunilor sale reduse, o analiză consistentă a crizei contemporane a valorilor morale şi cîteva remedii substanţiale pentru maladiile sufleteşti ale omului de astăzi.
Cel dintîi eseu, intitulat „Conştiinţă şi adevăr“, se întreabă în ce măsură conştiinţa subiectivă a fiecărui om are o putere de justificare morală. Dacă justificarea ar fi posibilă numai prin conştiinţa subiectivă individuală, atunci Hitler şi complicii săi „ar trebui căutaţi în Rai“ (p. 25), pentru că au comis toate atrocităţile cu o conştiinţă curată, fanatică, lipsită de orice scrupule şi îndoieli. Dar ceea ce face imposibilă această justificare morală este faptul că o conştiinţă subiectivă nu este în mod necesar conformă cu adevărul. Ea poate fi o conştiinţă sinceră (ofiţerul SS poate spune cu mîna pe inimă că a acţionat nobil şi dezinteresat pentru binele celui de-Al Treilea Reich), rămînînd cu toate acestea o falsă conştiinţă.
Citeste continuarea articolului Împotriva dictaturii relativismului
Autor: Tereza Brânduşa Palade
[ 0 comentarii ] Publicat la 07.14.09 la categoria Revista presei
Pentru cei care nu înţeleg semnificaţia cuvîntului latinesc Deipara notez aici că înseamnă Născătoare de Dumnezeu şi este echivalentul termenului grecesc Theotokos. În limba latină mai există un cuvînt pentru desemnarea Născătoarei de Dumnezeu. Deci, avem de-a face cu o carte religioasă, despre Născătoarea de Dumnezeu, ca multe altele ale lui Dan Bodea, doctor în istorie, lăpuşean născut în Rogoz şi trăitor acum în Bucureşti. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Galaxia Gutenberg din Tg. Lăpuş, de unde şi-a luat zborul în lume. A fost lansată nu în judeţul nostru, ci la Constanţa, Slatina şi la Roma, la Salonul Internaţional de Carte “Bookfest” din Bucureşti, unde a fost primită cu multă luare aminte de cititori şi personalităţi culturale importante din Bucureşti.
Este o carte cu peste 160 de poezii, scrise de Dan Bodea în orele sale de meditaţie la cele sfinte, care completează alte cărţi ale lui Dan Bodea cu tematică creştină, cum sînt cele cîteva volume închinate Crucii. Poezia din cărţile religioase ale lui Dan Bodea denotă stări de trăire pe margine de vers biblic, istorie biblică refăcută cu instrumentele poeziei, incantaţii şi declamaţii asupra Fecioarei Maria şi Pruncului Iisus, cu o singură concluzie de fermitate incontestabilă: iubirea faţă de aproapele şi de tot ce există, dar mai înainte iubirea faţă de cei doi stîlpi născători ai creştinismului: Fecioara Maria şi Pruncul Iisus, Mîntuitorul Lumii. Cărţile lui Dan Bodea, şi, deci şi această carte, inundă de lumină, Lumina Sfîntă a începutului de lume, lumina binefacerii. Fiecare vers este un omagiu adus Fecioarei Maria şi, de aceea, atît cartea, cît şi 9 din poezii, poartă acelaşi titlu: Deipara, iar peste 90% din poezii au în titlu numele Fecioarei Preacurate, direct sau sub formă metaforică, iar una din poezii începe cu îndemnul direct: “Să ne deschidem inima/ Din zorii fiecărei zile,/ Să ne deschidem sufletul Măicuţii Sfinte….” (Să ne deschidem), “Pentru a fi frumuseţe şi grîu înspicat în veşnicie…” (Deipara, pag. 122), pentru că “Templu sfînt, în tine cuvîntul trăieşte,/ Templu sfînt, în Tine Crucea-Treime află aşezămînt…” (Deipara, pag. 66) “Şi lumina a venit la noi/ Şi noaptea şi întunericul
s-au dus…” (Deipara, pag. 26).
Andrei FĂRCAŞ
Sursa: Graiul Maramuresului
[ 0 comentarii ] Publicat la 03.06.09 la categoria Revista presei
autor: OVIDIU PECICAN
[ 0 comentarii ] Publicat la 03.06.09 la categoria Revista presei
PAUZA DIN VENĂ
autor:
[ 0 comentarii ] Publicat la 03.04.09 la categoria Revista presei
Adalbert de Vogue: Să iubim postul. Experienţa monahală
[ 0 comentarii ] Publicat la 02.27.09 la categoria Revista presei
Capitolele cărţii au constituit iniţial o serie de articole, majoritatea apărute în revista Idei în dialog, dar pentru volum au fost regândite, întregite, reformulate. Cartea se poate adresa oricui – doar să fie interesat să gândească dincolo de preocupările imediate. Această adresabilitate universală se datorează unei limpezimi aparte de gândire şi de expresie şi faptului că se vorbeşte despre lucruri veşnice şi neschimbătoare, dar văzute în aplicarea lor actuală, de acum şi de aici.
Nu este un tratat, ci, s-ar putea spune, o constelaţie. Elementul de unitate este exprimat în titlu: întâlnirea dintre Atena filozofilor şi Ierusalimul celor care cred; dintre credinţă şi raţiune (mai bine zis „iubirea filozofică de înţelepciune”), având ca obiect comun căutarea dezinteresată a adevărului. Rostul cărţii este exprimat mai ales în subtitlu: „Pentru a regăsi curajul de a căuta adevărul”. Poate că aici se află cele trei elemente caracteristice ei: curajul – căutarea – adevărul.
Varietatea de subiecte cuprinse în paginile cărţii arată tocmai cât de actual, de necesar este acest curaj de a pune întrebările mari. Căutarea adevărului profund este fără sfârşit; nimeni nu poate, nu trebuie să spună vreodată „am găsit tot”, „am înţeles tot”, pentru că blocarea în false certitudini transformă carisma în ideologie. Parafrazând un pasaj din carte, ceea ce o străbate e o chemare la un elan tineresc, indiferent de vârstă, de condiţie socială şi intelectuală, de a căuta şi a trăi, cu curaj, adevărul.
Prima parte, mai teoretică, „Întoarcerea la interogaţii” este o reflecţie în cheie tomistă, dar a tomismului autentic, dezbărat de epigonisme şi reformulat actual: o reflecţie care valorizează lumina naturală a raţiunii şi nu se teme de întrebările incomode, cum nu s-a temut nici Toma!
Temele de gândire sunt variate: libertatea omului, puterea politică, Europa, postmodernismul, „corectitudinea politică”, raportul între contemplaţie şi acţiune, Shoah, Gulagul, secularismul, angoasa, „noaptea culturii”, suferinţa, moartea…
Autoarea are un anumit gust al paradoxului, care duce uneori la afirmaţii la prima vedere surprinzătoare, cum ar fi: salvarea culturii europene de astăzi este posibilă numai prin „regăsirea discursului trinitar al teologiei” (p. 126); nu e însă lipirea unei lozinci, ci o „scurtătură” convingătoare pentru că este concluzia unei demonstraţii. Cititorul se va mai bucura şi de altele asemenea.
A doua parte, „Inteligenţa inimii”, cuprinde, am putea spune, chipuri de persoane care au avut curajul de a căuta şi de a trăi adevărul. Dintr-o mulţime, desprindem doar câteva linii.
În primul rând, felul cum viaţa lui Isus îl interpelează pe omul de azi. Este de remarcat aici, printre altele, curajul autoarei de a vorbi despre scrierile lui Joseph Ratzinger, Papa Benedict al XVI-lea, pe citite şi pe înţelese! Prea des se află în jurul lui o „conspiraţie a tăcerii”, cu intenţii rele sau chiar cu intenţii bune. Se afirmă peremptoriu: „Nu-l citiţi, că e greu!”; apoi se lansează câteva formule, în cel mai bun caz minimaliste, oricum rupte din context. Autoarea scoate în evidenţă ce e de văzut în aceste texte, într-o prezentare cinstită şi substanţială, arătând cât sunt de importante şi de actuale şi stârnind dorinţa de a le (re)citi.
O altă temă mare este vocaţia femeii, valoarea feminităţii văzute nu doar funcţional, ci la nivel profund, în darurile ei speciale care îi făuresc demnitatea şi responsabilitatea. Evident, în centru se află chipul Mariei, modelul marianic. Autoarea are o mariologie bună, pornită de la datul biblic, deci atrăgătoare pentru oricine, de orice confesiune, şi condusă pe linia documentelor mari ale Concilului Vatican II şi ale Papei Ioan Paul al II-lea. O mariologie foarte curată, fără „funduliţe” şi „floricele”, şi foarte actuală: la ce-i foloseşte modelul Mariei unei femei cu carieră de succes sau uneia împovărate de griji şi necazuri. Oricărui om, de fapt. Sunt aici pagini de o mare frumuseţe: despre credinţa lucidă şi curajoasă a Mariei, despre gândurile Ei când pleca de pe Calvar după moartea lui Isus …
Evident, apare şi o figură predilectă pentru autoare, Edith Stein – Sfânta Tereza Benedicta a Crucii, înţeleasă în complexitatea ei cu totul specială.
Pe scurt: este o carte a unui om învăţat, cu multe lecturi – de la Sfântul Augustin la Vladimir Ghika, trecând prin Macchiavelli şi Kirkegaard şi mulţi alţii – şi cu o deosebită capacitate de a le situa în relaţie. În acelaşi timp autoarea pune un elan, o pasiune în ceea ce spune, fără a vrea să te oblige să fii de acord cu ea. Îndemnul principal adresat cititorului este să aibă curajul de a-şi pune întrebările mari, cele care ar trebui să ne bântuie necontenit, în căutarea tot mai adâncă a adevărului, pentru a întrezări, cum spune ea, semnele învierii chiar şi atunci când este „noapte” sau „frig”.
Maria Francisca Băltăceanu
[ 0 comentarii ] Publicat la 02.10.09 la categoria Revista presei
Autor: Anselm Grün
[ 1 comentariu ] Publicat la 01.23.09 la categoria Revista presei
Religia: pedagogia şi didactica ei
[ 0 comentarii ] Publicat la 01.15.09 la categoria Revista presei
Fratelui meu din exil – Perioada stalinistă în România
Autor: Angela Furtuna
![]()
[ 0 comentarii ] Publicat la 01.14.09 la categoria Revista presei
Istorii ale Cărţii devoratoare
Autor: Bianca BURTA-CERNAT
[ 0 comentarii ] Publicat la 01.14.09 la categoria Revista presei
„Făcîndu-i pe oameni să plîngă“
Au fost descoperite şi publicate în volum 30 de scrisori inedite ale monseniorului Vladimir Ghika
Autor: Mirela VIŞAN
[ 0 comentarii ] Publicat la 01.08.09 la categoria Revista presei
Monahimul Bizantin. Maciej Bielawski
Autor: Cârja, Ion
[ 0 comentarii ] Publicat la 01.08.09 la categoria Revista presei
Joseph Tissot: Arta de a ne folosi greşelile
[ 0 comentarii ] Publicat la 05.29.07 la categoria Revista presei
Galaxia Gutenberg: o editură în goană după profit… spiritual
Galaxia Gutenberg, pe cerul cultural al Oradiei